Noul coronavirus a adus, cel puțin deocamdată, mai multe întrebări decât certitudine. Printre întrebările cele mai apăsătoare este cea legată de cât timp virusul care a provocat pandemia actuală rămâne activ după ce un infectat tuşeşte sau strănută. Cunoașterea factorilor pot neutraliza aceşti dușmani aproape invizibili a fost obiectivul unei echipe de la Institutul American de Fizică, care tocmai și-a publicat rezultatele în « Physics of Fluids».
Mai exact, cercetătorii au examinat timpul de uscare a picăturilor respiratorii de la subiecții infectați cu Covid-19, pe diverse suprafețe, din șase orașe din întreaga lume. Aceste picături sunt expulzate din gură sau nas atunci când cineva infectat cu SARS-CoV-2 tuşeşte, strănută sau chiar vorbește.
Conform celor mai acceptate teorii, virusul poate rămâne trei ore suspendat în aer, deși își pierde capacitatea infecțioasă în timp. Cu toate acestea, pare să se mențină pe suprafețele contaminate, deși dimensiunea picăturii nu depășește de cele mai multe ori grosimea unui fir de păr uman. Acesta este motivul pentru care studiul s-a concentrat pe observarea fluxului său pe suprafețe recurente, cum ar fi mânerele ușilor sau ecranele telefoanelor mobile.
Se răspândeşte diferit la căldură și umiditate
Un pacient care s-a vindecat de coronavirus, nu mai infectează prin strănut pe nimeni
Folosind modele matematice, calculele au relevat că au existat trei condiții pentru ca picăturile să se usuce mai devreme: tipul suprafeței, umiditatea relativă și temperatura mediului.
„De exemplu, o temperatură ambientală mai ridicată a ajutat la uscarea picăturii mai rapid și a redus dramatic șansele de supraviețuire ale virusului în ea. În locurile cu umiditate mai mare, virusul a rămas pe suprafețe mai mult, iar șansele lui de supraviețuire s-au îmbunătățit „, explică studiul amintit.
Astfel, timpul de uscare a picăturilor a fost investigat în diferite condiții climatice – deși întotdeauna în aer liber – și a examinat dacă aceste date au fost legate de rata de creștere a pandemiei Covid-19. Mai exact, au fost selectate orașele New York, Chicago, Los Angeles, Miami, Sydney și Singapore.
„Aceste orașe prezintă diferite condiții meteorologice în aer liber și sunt reprezentative pentru diferite continente”, explică pentru ABC, Rajneesh Bhardwaj, profesor de inginerie mecanică la ITT Bombay și unul dintre autorii studiului.
Corelaţia dintre timpul de uscare a picăturilor şi starea aerului
„Am ales orașele care au fost afectate de pandemie suficient de mult pentru a avea un set de date relativ mare pentru analiză. În plus, am dorit să avem informații de bună calitate despre condițiile meteo locale și numărul de infecții din oraș, astfel încât analiza noastră să fie semnificativă”, a spus specialistul (foto alăturat).
Astfel, următorul pas a fost realizarea unor tabele care să compare timpul de uscare a picăturilor purtătoare SARS-CoV-2, ținând cont de datele cu ratele de creștere reale ale pandemiei din aceste locații, de climă și umiditate.
În acest fel, ei au observat că timpul de uscare a picăturilor cu coronavirus în locuri cu climă mai rece și umedă a fost mai lung, precum și că permanența lor mai mult timp a coincis cu locurile în care Covid-19 s-a extins cu mai mare viteză.
„Am înţeles că temperaturile ambientale mai scazute si umiditatea mai mare pot ajuta picăturile de salivă şi deci coronavirusul să supravietuiască mai mult, ceea ce creşte sansele ca infecţia să se răspandească. Observăm că efectul combinat al umidității și temperaturii decide timpul de uscare final și, prin urmare, probabilitatea răspândirii pandemiei într-un oraș”, afirmă specialiştii.
Putem afla mai multe şi despre hepatita A
Potrivit oamenilor de știință, vremea ar putea explica într-un fel o creștere lentă sau, dimpotrivă, rapidă a infecției într-un anumit oraș.
„Este posibil să nu fie singurul factor, dar starea vremii este cu siguranță importantă în ritmul de creștere a infecției”, spune Bhardwaj.
La rândul său, Amit Agrawal, o altă persoană responsabilă de studiu, adaugă:
„Înțelegerea supraviețuirii virusului într-o picătură uscată ar putea fi utilă pentru alte boli transmisibile care sunt răspândite prin picături respiratorie, ca gripa A”.
Mai mult, studiul sugerează că suprafețele, precum ecranele smartphone-ului, bumbacul și lemnul, trebuie curățate mai frecvent decât suprafețele din sticlă și oțel, deoarece acestea din urmă sunt relativ hidrofile și picăturile se evaporă mai repede.
Date noi, predicții mai bune
Următorul pas va fi continuarea colectării de date despre climă și orașe, care pot ajuta la implementarea noilor politici de prevenire a răspândirii pandemiei și a evoluției acesteia.
„Acest lucru este important mai ales pentru orașele în care virusul nu a atins încă vârful infecțiilor – Mumbai, India; Sao Paulo, Brazilia – și orașe în care ar putea apărea un al doilea val de infecții. De exemplu, datele din Singapore arată că a existat o creștere a numărului de infecții zilnice la sfârșitul lunii mai (al doilea val), probabil datorită sosirii Monahului de Sud-Vest; adică o umiditate externă mai mare”, afirmă specialiștii.
Leave a reply
Lumea Liberă este o publicaţie online care se adresează românilor din ţară şi de peste graniţe interesaţi de informaţie curată, pusă în contextul Europei şi al întregului mapamond. Vrem să fie utilă celor care vor să se ridice deasupra războaielor multe şi mărunte din ţară, aflaţi în căutarea unei perspective globale a noţiunii de a fi român. E un site creat de asemenea pentru mulţimea nevăzută a celor plecaţi să-şi câştige viaţa în străinătate – onorabila DIASPORA, care merită infinit mai multă atenţie.
