Cele mai utilizate două metode de sterilizare a unei măști reutilizabile nu sunt cele mai sigure, potrivit unei serii de teste efectuate la Centrul de Studii de Aerosoli pentru Sănătate din Universitatea din Cincinnati (SUA).
Potrivit profesorului Sergey Grinshpun, directorul centrului, specialiștii săi au proiectat un test pentru două mărci de măști N95 și alte două măști chirurgicale, prima – cu o capacitate mare de filtrare și cealaltă cu o capacitate mai redusă. Au folosit o autoclavă, un dispozitiv care funcționează similar cu un vas expres, sterilizând obiectele prin abur, căldură și presiune, într-o anumită perioadă de timp.
În paralel, au încercat să dezinfecteze produsele conform unei metode utilizate frecvent în centrele de sănătate, care constă în scufundarea măștilor într-un tratament cu 70% etanol, timp de două ore, și apoi uscarea lor înainte de a le reutiliza. Testele au fost repetate de cinci ori fiecare.
„Indiferent de câte ori decontaminăm, rezultatul e același. Principala deteriorare a capacității de protecție a măștilor a venit imediat de la primul test”, explică Grinshpun. „Vei pierde eficiența, dacă aceste măști sunt sterilizate cu oricare dintre aceste două metode. Desigur, cantitativ vorbind, efectele diferă în funcție de fiecare dispozitiv.”
Conform observațiilor lor, publicate în Journal of Hospital Infection, nici autoclavarea și nici alcoolul nu au deteriorat vizibil măștile chirurgicale, dar au fost observate defecțiuni după prima presiune, aburi și dezinfectare termică pe masca N95 ca o degradare parțială din material moale în jurul zonei podului nasului. În plus, a fost observată o pierdere de elasticitate a măștii la nivelul gingiilor.
Proiectarea experimentală a studiului a inclus testarea fiecărui tip de mască, prin montarea acesteia pe un model conceput pentru a utiliza întreaga zonă de filtrare eficientă. Fluxul de aer a fost proiectat prin sistemul calibrat pentru a simula respirația unui lucrător din domeniul sănătății, cu o sarcină de muncă moderată și ridicată. Pentru a simula contaminarea dispozitivelor de protecție, au fost utilizate proteine drept contaminanți.
Un alt factor complicat, remarcă Grinshpun, este acela că măștile N95-urile și unele măști chirurgicale au fibre care conțin sarcină electrostatică, o caracteristică ce ajută la ”prinderea” particulelor mici și închiderea lor, protejându-l astfel pe utilizator. Dar sterilizarea cu autoclav și alcool slăbește această capacitate.
„Ce se întâmplă atunci când expuneți un obiect la alcool, căldură sau abur? Fibrele sale vor pierde, dar nu complet, ci sarcina lor electrică. Acest lucru are un efect dăunător asupra eficienței filtrului, astfel încât aceste dispozitive pot deveni incapabile să capteze particule de aerosoli, inclusiv coronavirusul, la fel de eficient ca înainte de sterilizare. De fapt, unele măștii N95 și-ar putea pierde eficiența de filtrare a celor mai mici molecule, aceasta scăzând sub nivelul certificat corespunzător de 95%”, afirmă specialistul, citat de ELESPANOL.COM.
Din toate aceste motive, Grishpun recomandă să opteze pentru opțiuni alternative, cum ar fi expunerea la lumină ultravioletă puternică, dar recunoaște, totuși, că aceste sisteme nu sunt ușor disponibile pentru majoritatea unităților de asistență medicală.
„Ceea ce anticipăm este că sterilizarea cu ultraviolete și alte tehnici ar atinge niveluri echivalente cu tratamentul cu autoclave și etanol pentru a realiza inactivarea agentului patogen, dar, în același timp, nu ar dăuna fibrelor dispozitivelor de protecție, iar eficiența particulelor colectoare nu ar fi afectată”, conchide el.
[…] studiu publicat în jurnalul de știință și tehnologie de mediu, aproximativ 194 de miliarde de măști și mănuși de unică folosință sunt utilizate la nivel global în fiecare lună, ca urmare a […]