Cantitatea de virus din salivă ajută la prezicerea viitorului bolnavilor de COVID-19

Virusul SARS-CoV-2 a apărut acum un an în lume, fiind total imprevizibil. Majoritatea pacienților prezentau simptome ușoare, dar 15% aveau nevoie de oxigen, iar alți 5% ajungeau la terapie intensivă.

La 1% dintre cei afectați, infecția a scăpat de control și s-a încheiat cu moartea, potrivit datelor din primul val din Spania. După un an de luptă, comunitatea științifică învață să anticipeze mișcările virusului. Ultimul avans vine de la laboratorul imunologului Akiko Iwasaki, de la Universitatea Yale (SUA). Rezultatele lor preliminare sugerează că o cantitate de virus din salivă servește la prezicerea rezultatului bolii, relatează ziarul El Pais.

„Încărcătura virală a salivei în primele momente este corelată cu severitatea bolii și cu mortalitatea”, spune echipa lui Iwasaki, care a analizat exhaustiv 154 de pacienți cu covid la Spitalul Universitar din orașul New Haven.

Akiko Iwasaki (centru), alături de echia sa de cercetare

Datele lor arată că nivelurile cresc progresiv de la un minim la pacienții ușori la un maxim la bolnavii gravi și la persoanele care au murit din cauza COVID. Cea mai mare încărcare virală a salivei pare să fie asociată cu factori de risc cunoscuți, cum ar fi vârsta înaintată, sexul masculin, cancerul, insuficiența cardiacă, hipertensiunea și bolile cronice pulmonare.

„Dacă am preleva probe de salivă și am analiza încărcătura virală – mai ales la începutul infecției, când persoana ajunge la spital – ar putea ajuta medicii să prezică mult prognosticul pacientului și să aleagă tratamentele”, spune microbiologul spaniol Arnau Casanovas, care a participat la noul studiu.

Casanovas, după șapte ani la Universitatea Yale, s-a alăturat companiei biotehnologie americane Tangen Biosciences în august, dedicată proiectării de noi metode de diagnostic.

Echipa condusă de Iwasaki susține că saliva ajută la prezicerea progresului bolii mult mai bine decât probele nasofaringiene, luate acum cu popularul tampon de bumbac introdus prin nas. Una dintre ipotezele lor este că cultura nazofaringiană reflectă doar multiplicarea virusului în tractul respirator superior, în timp ce saliva arată și situația din plămâni.

Sistemul mucociliar – un mecanism de apărare pentru a expulza germenii – ar transporta coronavirusurile din căile respiratorii inferioare către gură.

Cercetările arată că încărcătura virală mai mare în salivă este, de asemenea, asociată cu o cantitate mai mare de biomarkeri în sânge ca urmare a reacției inflamatorii caracteristice cazurilor severe de COVID.

În schimb, încărcătura virală mai mare este legată de nivelurile mai scăzute de trombocite, celule albe din sânge și anticorpi specifici împotriva coronavirusului.

Spaniola Elisabet Pujadas, patologă și cercetătoare la Școala de Medicină Icahn de la Spitalul Mount Sinai din New York, salută noul studiu, la care nu a participat.

„Aduce o perspectivă valoroasă: că saliva poate avea o valoare mai mare decât se credea anterior pentru diagnostic și prognostic”, spune ea. Echipa lui Pujadas a publicat deja în august relația dintre cea mai mare încărcare virală analizată în probele nazofaringiene și mortalitatea prin covid. „Este posibil ca saliva să reflecte mai bine infecția tractului respirator inferior”, spune ea.

Pujadas, care lucrează în SUA de mai bine de 15 ani, subliniază că noua analiză include doar 154 de pacienți, așa că „ar fi prematur” să concluzionăm că ar trebui să se utilizeze acum saliva în locul probelor nazofaringiene.

„Cu toate acestea, aceste rezultate promițătoare justifică alocarea mai multor resurse colectării și studierii probelor de salivă”.

Arnau Casanovas

Pentru Pujadas, lecția principală este că nu ar trebui să clasificați pacienții COVID cu un simplu pozitiv sau negativ, ci că trebuie măsurată încărcătura virală.

„Pentru anumiți viruși, cum ar fi HIV, standardul de calitate este încărcătura virală, deoarece ani de cercetări au arătat că are implicații importante pentru riscul pacientului și afectează strategia noastră de tratament. Așa ar trebui să fie și cu covidul”, spune Pujadas.

Iwasaki, Casanovas și alți colegi au publicat un studiu în septembrie care a sugerat potențialul salivei pentru a diagnostica noi infecții cu coronavirus. O analiză sistematică a 37 de investigații a arătat că probele de salivă pot înlocui tampoanele nazofaringiene pentru a diagnostica covidul, cu aceeași precizie și un preț mai mic.

„Spunem de ceva timp că ar fi mai bine să folosim saliva ca eșantion prioritar. Este mult mai ușor de colectat saliva decât un tampon nazofaringian. Nu ai nevoie de personal medical. Fiecare persoană poate scuipa acasă într-o cutiuță mică. Și evitați riscul luând proba cu tamponul, pentru că uneori oamenii strănută sau tușesc și astfel se generează aerosoli care pot infecta persoana care recoltează proba”, motivează Casanovas.