sâmbătă, decembrie 5

“Când a apărut Nicuşor Dan, am zis: a venit ăsta mic, din Făgăraş, să ne înveţe să salvăm Bucureştiul!”. Antonio Andruşceac, consilierul cu familie de CINCI generaţii în Capitală

0
517

Antonio Andruşceac e şeful echipei de consilieri USR de la Sectorul 4, din Capitală, şi a acceptat să fie partenerul LUMEALIBERA.RO pentru Bucureşti. Va susţine rubrica “Bucureştiul lui Antonio Andruşceac”, unde ne va menţine în contact cu viaţa reală a Capitalei. Provenit din echipa fostei formaţiuni Uniunea Salvaţi Bucureştiul, el a fost coleg de suferinţă cu Nicuşor Dan, candidat independent la Primăria Capitalei. Într-un interviu pentru publicaţia noastră, Antonio Andruşceac spune cum l-a cunoscut pe Nicuşor Dan şi ce rămâne de făcut în primul oraş al ţării.

LUMEALIBERA.RO: Trecem direct la subiect. Aţi spus că lipsa PUG este o problemă imensă în capitala condusă acum de doamna Firea. De ce?


Antonio Andruşceac: Planul Urbanistic General (PUG), din momentul în care se face și apare în forma nouă la care se lucrează de nu știu câtă vreme, trebuie să țină cont de foarte multe prevederi europene și de legislația europeană la care trebuie să adapteze o grămadă de lucruri. Lipsa lui a putut genera acele numite PUZ-uri coordonatoare de sector. PUZ-uri făcute după chipul și asemănarea și la cererea dezvoltatorului imobiliar.

Cine e cel mai mare dezvoltator și a cumpărat cele mai mari bucăți de teren se duce acum – mai nou, că asta e o altă găselniță, la această companie înființată în cadrul Primăriei Municipiului București-, la acea Companie de Dezvoltare Durabilă, unde au arhitecți, proiectanți care lucrează pentru dezvoltatori.

Una dintre multele astfel de companii înfiinţate de administraţia Firea…

Eu aici văd un conflict de interese oarecum – adică, cel din mediul privat, dezvoltatorul apelează la tine care ești compania Primăriei Municipiului București – e și o concurență neloială față de celelalte cabinete de arhitectură pentru că tu ca dezvoltator te adresezi acestei companii pentru că dacă ea face lucrarea în mod sigur ea va fi aprobată.

Aţi putut să vă opuneţi unor astfel de afaceri?

Problema asta o avem cu un proiect în zona protejată pe care cu ajutorul ministrului Culturii am reușit în acest moment să-l readucem în dezbatere, mai este până pe 1 sau 6 luna viitoare, în dezbatere publică. Este un proiect pe o zonă protejată unde erau niște hale vechi, industriale de sfârșit de secol XIX, construite cam în aceeași perioadă cu cele de la Uzina Electrica, o clădire absolut minunată, lângă Parcul Carol, pe care, se pare că reușim să-l salvăm cu eforturile mai multor organizații și ale oamenilor care au reacționat la dezbaterea asta publică, pe locul ăla acuma se află un fel de zonă cu funcțiuni mixte – culturală, de PUB, sportive și o sală de cățărare.

E o zonă OK, Fabrica se numește și acolo voiau să construiască, nici mai mult nici mai puțin în zonă protejată cu regim maxim de înălțime de 16 metri, cinci blocuri cu niveluri de la 20 până la 36! Imaginați-vă ce trafic ar fi atras pe o străduță pe care toată lumea o știe – 11 Iunie – pe care merge și tramvaiul.

De ce este un PUG atât de important?

PUG-ul este apanajul Primarului General, deci el trebuie să genereze Planul Urbanistic General, Primăria Capitalei prin ordonatorul principal de credite. Şi nu e doar vina doamnei Fire, pentru că asta trenează de mai multe legislaturi.

Dar lucrul ăsta generează corupție, pentru că permite derogări de la regulamentele pentru zonele protejate, așa cum își face fiecare prin acele PUZ-uri coordonatoare de sector. Deci, aici vă spun, din păcate suntem departe de ceea ce se întâmplă în țări civilizate, pentru că politicul încearcă să-și ia ultima bucățică de carne de pe os,  în momentul în care mai sunt câteva luni până la schimbare. Parcă e o nebunie de asta generală, mai ales că distanțarea asta socială nu permite acum să faci mitinguri, să te duci în număr mare la ședințele de Consiliu General, să iei anumite măsuri și se calcă accelerația în această perioadă cu niște proiecte care, pur și simplu, agresează locuitorii Capitalei.

Sunteţi un fel de Nicuşor Dan mai puţin mediatizat…

Să știți că noi ne știm cu multă vreme înaintea înființării USB-ului,(n.r. – cu Nicușor Dan), dar fiecare eram pe bucățica noastră. Eu eram mai mult pe partea socială, eu a fost cel care am înființat și a susținut o Cantină socială câțiva ani, pentru care am fost premiat de societatea civilă. Apoi, am susținut elevii cu rezultate foarte bune la învățătură ai căror părinți erau plecați în străinătate și ei erau în grija bătrânilor și aveau probleme materiale samd., copii foarte buni, am derulat niște proiecte în societatea civilă în care ne ajutam unii pe alții. Nicușor era mai vizibil în partea asta de urbanism și atunci noi am zis, OK, nu ne axăm să mergem toți în aceeași direcție.

După care aţi făcut USB-ul, din care s-a născut apoi USR…

USB-ul și apoi USR-ul erau cunoscuți atunci mai mult în zona asta, de apărarea Patrimoniului construit, de intervenție acolo unde consideram că sunt anumite lucruri în neregulă. Acum ce să zic, Nicușor e mai experimentat pe acest segment, mai ales prin faptul că el a dus multe proiecte în Justiție.

Adică dvs. nu alegeţi neapărat calea de a “merge la război” cu cei care încearcă să profite?

Eu am o altă abordare, eu am oprit multe proiecte nocive prin dialog și printr-o altă cale. Sunt două abordări diferite, ne cunoaștem, lucrăm împreună, dar să știți că suntem doi oameni cu personalități, fiecare personalitate destul de puternică, amândoi cu un trecut profesional care ne-a marcat drumul în viață. Eu stau mai bine pe partea de social, nu pe partea de matematică așa ca el, eu sunt mai vorbăreț, el e mai introvertit, dar apreciez ce face. Cu toate că eu, ca bucureștean am zis: a venit ăsta mic din Făgăraș să ne învețe pe noi cum să ne salvăm Bucureștiul (râde)! Dar, uite că, a făcut-o foarte bine și faptul că vocea lui a fost auzită arată că nimeni nu e profet la el acasă, eu fiind bucureștean de cinci generații, suntem una dintre cele mai vechi familii de bucureșteni.

Atunci aveţi toate motivele să aveţi orgoliul de bucureştean…

Avem un anumit orgoliu, vă dați seama. A venit Nicușor din Făgăraș să-mi salveze Bucureștiul (iar râde). Dar orașul fiind eterogen și bucureștenii fiind o minoritate, practic, în București acum, asta a creat și lucruri bune dar a dus și la multe piedici, pentru că e foarte greu să-i spui unui om, lasă-ți mașina pentru care ai muncit, ai venit și te-ai angajat în București, te-ai dezrădăcinat de acolo de unde vii și eu acum vreau să te învăț să mergi cu bicicleta să redăm foarte mult spațiu comerțului, de exemplu.

Apropo de asta: nu era mai bine ca toate arterele rutiere ce traversează centrul să fie pietonale, pentru biciclişti, mişcare?

Sunt artere întregi centrale în București care sunt moarte din punct de vedere economic, și care ar fi foarte atractive în situația în care am fi foarte inteligenți încât să mărim spațiul din zona centrală a orașului. Că că așa au spus și când s-a închis Centrul Vechi: o să fie o nenorocire că nu se mai circulă în centrul Vechi. Ei, uitați-vă că este un pol de atracție turistică, poate nu foarte bine gestionat, dar totuși care generează mii de locuri de muncă pe o zonă foarte mică care a creeat atracție turistică imensă.

Tocmai, e un model care a funcţionat…

Da! Şi noi ar trebui să ducem mai departe modelul ăsta, să încercăm pas după pas să-l folosim spre lărgirea acestei zone centrale a orașului, să mărim pietonalul, că s-a văzut în perioada aceasta de criză medicală dată de pandemie nu a murit nimeni că nu ne-am plimbat atât de mult cu mașinile, că este o necesitate să schimbăm paradigma asta în transport de a pune în prim plan construcţiile în detrimentul spațiilor verzi, crearea de parcări supraterane, și astea nu se pot face decât cu distrugerea spațiului verde. Deci, punerea mașinii, a obiectului înaintea omului, a ființei.

Exact, domnule Andruşceac! Coronavirusul ne-a făcut mult rău, dar a permis refacerea sănătăţii Planetei…

Noi trebuie să ne reumanizăm, să reînvățăm să fim oameni, să trăim unii lângă alții și într-un mediu plăcut, în natură cu cât mai multă verdeață lângă noi, cu un aer cât mai bun. Și asta ne arată natura. Oameni buni, dacă nu înțelegeți, veți muri, e simplu! S-a mărit, a crescut exagerat de mult numărul cazurilor de îmbolnăviri și a deceselor cauzate de poluare. A crescut îngrijorător de mult rata de obezitate în rândul tinerilor. Noi nu am avut o populație, sau un tineret acum 30 de ani, obez. Acum am ajuns să depășim Italia și alte țări care aveau de multă vreme o problemă legată de obezitatea infantilă. Nu mai avem performanță nici în sport, pentru că nemaiavând școli cu clase sportive, nu mai există o bază de selecție. Nu mai există modelul pe care sportivii, cum vedeți și în SUA, sunt un fel de vedete locale în școala, colegiul respectiv, care atrag, în afară de simpatie, un anumit gen de comportament, toți vor să fie mai  buni la sport.

Domnule Andruşceac, avem încredere că puteţi fi un partener al bucureşteanului interesat de binele oraşului. De aceea, vă propunem să fiţi şi partenerul LUMEALIBERA.RO, vă oferim o rubrică, “Bucureştiul lui Antonio Andruşceac”. O puteţi folosi pentru tot ce ajută la schimbarea în bine a Capitalei.

Vă mulțumesc mult, și mă onorează această propunere, și o să dau curs acestei propuneri, o să vă propun și dumneavoastră și celor care ne urmăresc, să-mi dea voie și chiar să-mi sugerați să invit oameni. O să vedeți, sunt oameni destul de mulți în București preocupați, nu sunt ei atât de auziți, pentru că politicul nu permite unor oameni, asupra cărora șefii de partide nu au control, să iasă în față Cu toate că există oameni care ar merita să iasă în față, care au muncit mult în societatea civilă, ca și noi înainte de a fi oameni politici. Eu sunt politician de un mandat și nu am fost atras de zona asta a politicului. Am ajuns în zona asta militând pentru ceea ce s-a întâmplat, la mine în cartier, în orașul meu șamd.

Sigur! Chiar vă propunem să aduceţi la lumină voci ca a dvs., cum a fost şi este încă Nicuşor Dan, alţi bucureşteni care se luptă pentru mai binele urbei.

Așa că o să vă aduc oameni interesanți pe care cei din diaspora și cei din țară care ne urmăresc merită să-i cunoască, oameni care nu vorbesc. Eu sunt pentru oamenii care fac fapte, eu când aduc pe cineva vreau să spun: uitați, poate dv. nu știți, Andruşceac este consilierul cu cele mai multe proiecte aprobate în Consiliul Local din țară, nu din USR!

Chiar nu ştiam asta! Felicitări, e într-adevăr ceva ce arată eficienţa alesului.

Am proiecte despre care putem vorbi mult. De la gratuitate la Creșe și Grădinițe, la gratuitatea de hrană la afterschool, reabilitarea tuturor unităților de învățământ ca să nu constituie un pericol când te duci la școală să cadă tavanul sau să te duci într-un mediu plăcut și multe alte proiecte. Mă bazez şi pe feedback-ul celor din diaspora pentru că acolo oamenii au învățat că e foarte frumos și util să te duci până la supermarket sau la serviciu pe bicicletă. Lucrul ăsta vreau să-l găsească și când vin în țară permanent sau doar în vacanță. Să se urce pe bicicletă și fără grija că îl calcă cineva în aglomerația asta cu mașinile, să aibă niște trasee ciclabile în oraș așa cum există în Viena, așa cum există în alte părți, exact așa cum am văzut și în Belgia cum merg alături pe aceeași linie a transportului în comun și nu mai moare nimeni.

În România, în Bucureşti, e încă mare pericol mersul pe bicicletă…

Accidente se întâmplă oricum, dar în momentul în care vom învăța să ne respectăm în trafic vom avea de câștigat pentru faptul că într-un oraș ca Bucureștiul crearea de spații de recreere este un lucru esențial, crearea de noi locuri de muncă în zona asta de atragere, spre turismul ăsta, care este cea mai sursă de venit pentru Spania. Barcelona a fost, ani la rând, cel mai vizitat oraș din lume. Gândiți-vă cum este să creezi într-un oraș ca Bucureștiul, un oraș ieftin care a crescut mult la acest tip turism urban, cum este să creezi și mai multe locuri de relaxare, să pui în valoare monumente, în loc să distrugi sau să faci niște construcții de astea din beton și sticlă impersonale într-un oraș care merită o soartă mai bună. Pentru că avem ce oferi oamenilor și văd că, într-adevăr, trendul spre Citybreack-uri în București este unul bun, crescător și atunci noi trebuie să urmăm calea asta, dacă vedem că merge, așa trebuie să facem!

Să ştiţi că aici, la Valencia, unde m-a prins pandemia, există un mare interes pentru aceste proiecte de mobilitate urbană, mulţi, foarte mulţi biciclişti, piste, urbanism… Veniţi odată aici, merită să studiaţi acest model!

O să vă propun pentru data viitoare când o să ne vedem, pentru ca oamenii să nu audă numai de ce probleme avem, ci și ce soluții vom avea noi ca viitori oameni responsabili pentru soarta acestui oraș, a țării ăsteia. Aș vrea să vă vorbesc despre ce s-a făcut în zone mai mici, și o să vedeți că acolo unde sunt orașe mai mici din România, s-au putut face pași importanți, pentru că populația a înțeles mult mai repede că parcarea în centru orașului este scumpă și trebuie să fie scumpă și atunci orașul a rămas din ce în ce mai liber. Adică aș vrea să vorbim despre soluții, ca oamenii să știe, aș vrea să răspundem întrebărilor dacă ele vin de la cetățeni și aș vrea ca în calitate de Președinte al Comisiei de Urbanism de la sectorul 4 m-am gândit chiar să propun celor de la Valencia o mișcare sportivă legată împreună cu cei de la Adevărații Veloprieteni, prin care să facem un concurs Valencia vs București.

Interesant. Deci cunoaşteţi faptul că aici, la Valencia, pasiunea pentru biciclete este enormă?

Atâta timp cât se desfășurau toate marile premii din ciclism, eram la televizor, am fanii mei, am fost fan Contado. Sunt apropiat de chestia asta și am învățat să mă uit la ciclism, cu toate că o cursă durează și câteva ore, stăteam acolo și îi urmăream. Îmi pare rău că nu mai este printre noi un arhitect, un urbanist, un cicloturist la care am ținut toți foarte mult, arhitectul Andrei Avram, pe care reușisem să-l fac să vină să lucreze și pentru sectorul 4. Făcuse niște propuneri interesante pe care sper să le punem în practică și în memoria lui și în folosul bucureștenilor, a plecat, din păcate, prea repede dintre noi într-un mod stupid, anul trecut, dar în urma lui au rămas niște proiecte bune, el fiind un om care a predat la Facultate la Lyon și la o facultate din Germania, fiind un bun cunoscător a ceea ce înseamnă proiecte și dezvoltare de mobilitate urbană și de soluții de transport alternativ cum este cel pe bicicletă.

Ne pare rău…

O să închei doar spunându-vă că, după Primul Război Mondial, Olanda, o țară cu mare tradiție și care a dat mulți campioni în ciclism, a renunțat și a introdus mașinile în circulație pe foarte multe zone, și chiar lor cu o tradiție în spate foarte mare le-a fost ulterior greu să revină la un model prietenos cu orașul și cu mediul de reintroducere a bicicletei în prim plan al transportului urban. Noi trebuie să vorbim și să-i învățăm pe acești oameni, și mă bazez pe susținerea dv. și a celor care ne urmăresc din diaspora mai ales, să susținem această modalitate de transport alternativ, să vorbim despre ea, să vorbim despre realitățile din Europa civilizată și despre realitățile din Europa care prețuiește și pune omul în prim-plan, natura și nu mașina.

Dar domnule Andruşceac, dvs. sunteţi totuşi om politic acum. Sigur, în Consiliu local…

Îmi dau ochelarii jos să mă priviți în ochi și dv. și cei care ne urmăresc și vreau să vă spun că nici nu-mi doresc să mă priviți ca pe un om politic, vreau să mă priviți ca pe un om care vrea să facă ceva în anii ăștia pe care i-am dedicat în mod mai mult voluntar, pentru că oamenii trebuie să știe că un consilier local este plătit cu o sumă între 800 și 1000 de lei, adică plătește benzina… Deci, nu suntem în situația Parlamentarilor, de exemplu, de a avea la rândul nostru nu știu câți consilieri sau 7.000-8.000 de euro pe lună venit. Dar nu-mi doresc să fiu văzut, în momentul ăsta, ca un reprezentant al unui partid sau al altuia, ci ca un cetățean al Bucureștiului și așa o să vorbesc bucureștenilor, invitații pe care o să vii îi aduc, dacă îmi permiteți lucrul acesta, vor fi din mai multe partide politice, colegi cu mine, pe care eu îi consider că pot să-i aduc în fața dv. și să-i prezint ca pe niște oameni care fac ceva pentru acest oraș și pentru țara asta. Iar eu, în interiorul partidului, trebuie să vă spun că sunt un privit ca un disident, eu am poziții critice nu numai la adresa oponenților politici ci și a colegilor care se află vremelnic la puterea partidului nostru sau care s-au aflat.

Încă puţin şi o să auzim că veţi candida şi dvs. la Primăria Capitalei.

Nu vreau să fiu Primar General al Capitalei, îl susțin pe Nicușor Dan. Să vă mai spun un lucru. Eu în toată activitatea asta politică am observat că viitorul sunt oamenii, nu partidele. Din păcate am constatat că partidele, mai devreme sau mai târziu, intră toate într-o gândire de gașcă și de clan și lucrul acesta mă deranjează foarte tare. Eu nu cred în găști, eu cred în oameni cinstiți care să facă treburi pentru comunitate, care să fie aleși de oameni nu de șefi. Sunt dezamăgit și în ceea ce a apărut în ultima vreme pe piața politică, de aceea eu militez către oamenii independenți care să fie în viitor aleși și susținuți, eu militez pentru depolitizarea aparatelor atât Centrale cât și a celor Locale, Administrațiilor publice locale, pentru că numai în momentul acela vom avea profesioniști care nu sunt dependenți de politic și nu răspund la comanda politică a șefului. Aşa vom putea profesionaliza anumite segmente care în momentul acesta generează corupție și probleme, iar oamenii ăștia la rândul lor, care nu toți sunt slabi profesional, nu toți sunt corupți, nu vor mai tremura de frică la fiecare schimbare de regim politic sau de partid care preia puterea pentru patru ani, pentru opt ani sau așa mai departe.

Aveţi dreptate. Există mulţi funcţionari de bună-credinţă.

Aceşti funcţionari își vor putea face treaba ca niște adevărați profesioniști, și chiar dacă sunt eu primar sau vine altcineva primar în locul meu ei trebuie să rămână acolo și să știe care este mersul lucrurilor în continuare ca niște profesioniști, nu ca niște oameni politici. Aici fac o paranteză cu ceea ce se întâmplă în Parlament. Dumneavoastră aveți impresia că oameni veniți în Parlament, pe scaun de deputat sau senator de trei ani, de patru ani sau de un an, că s-au mai rotit între ei când au plecat prin poziții pe la Uniunea Europeană, știu mai mult ca un consilier care este acolo de 15-20 de ani?

Aşa e. Dar cu toate acestea, oamenii din linia a treia, care ştiu cel mai bine problemele şi cum se ia decizia, nu sunt valoraţi pe măsură…

Nu. Eu vă spun din proprie experiență că acești oameni din linia a doua și a treia, dacă au fost lăsați să se profesionalizeze și să nu aibă presiune politică asupra lor, ei rezolvă cea mai mare parte, cel puțin pe parte tehnică și metodologie, asta o fac 100%. Politicul generează niște idei mai bune sau mai proaste, dar oamenii care fac ca mecanismele și toată această structură de stat să funcționeze sunt acești consilieri pe care noi trebuie să îi ajutăm să devină un exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie și consilierii locali. Nu poți să ai pretenții de la niște consilieri locali pe care îi plătești cu 800 de lei sau cu 1000 de lei. Nimeni nu a vrut să genereze această schimbare, să reducă numărul de parlamentari la 300, că nu ne trebuie un număr de 600-700 de parlamentari la o țară ca România și să genereze profesionalizarea consilierilor locali care sunt oamenii cei mai apropiați de cetățean.

 

Leave a reply