Andrei Marga recidivează și dă vina pe SUA și Ucraina pentru război

Andrei Marga scrie despre „o încercare salutară a realismului politic de a concepe ieșirea din conflictul ucrainean”. El dă vina pe Ucraina și pe SUA pentru escaladarea conflictului și sugerează modificarea ordinii teritoriale europene.
Fostul ministru de Externe citează, într-un articol de opinie pe Amos News, un studiu publicat de școala prestigioasei universități Harvard în revista Foreign Affairs, septembrie-octombrie 2022, – „How to Build a Better Order. Limiting Great Power Rivalry in an Anarchic World” (autori fiind Dani Rodrik, Steven M. Walt).
Analiza, efectuată pe baza unei cercetări sistematice la Harvard Kennedy School și New York University, pleacă de la o consemnare a situației actuale. „Ordinea globală se deteriorează în fața ochiilor noștri. Declinul relativ al puterii SUA și concomitenta ascensiune a Chinei au erodat sistemul bazat pe reguli, parțial liberal, dominat odinioară de Statele Unite și aliații lor. Crizele financiare repetate, inegalitatea crescândă, protecționismul reînnoit, pandemia covid-19 și recursul crescând la sancțiuni economice au adus era hiperglobalizării de după războiul rece la sfârșit. Invazia Rusiei în Ucraina s-ar putea să fi revitalizat NATO, dar a adâncit totodată ceea ce separă Estul și Vestul și Nordul și Sudul. Între timp, schimbarea priorităților domestice în multe țări și geopolitici ale competiției crescânde au oprit orientarea spre o mai mare integrare economică și au blocat eforturile colective de a aborda iminentele pericole globale” – sumarizează fostul ministru articolul.
În articol, Marga arată cu degetul spre Ucraina, considerând-o, voalat, responsabilă pentru război: „Suveranitatea națională se referă nu doar la ordinea existentă, ci și la formarea acestei ordini. Cum am mai arătat, ordinea existentă este punctul de plecare pentru a rezolva orice litigiu. Dar atunci când un stat nu-și integrează democratic cetățenii, refuză acordurile privind minoritățile, interzice partide, monopolizează informații și recurge la ură, fiind construit pe încălcarea suveranității altor state, acea ordine se discută. Ea se discută și când sunt resturi samavolnic tranșate ale istoriei.”
Marga mai vorbește despre țări europene care au încheiat tratate de stabilizare a frontierelor în scopul cooperării imediate, „dosarele dificile fiind transmise viitorului”. Fostul ministrul de Externe sugerează că tratatele care au menținut pacea în Europa în ultimele decenii trebuie să fie rediscutate, informează adevarul.
Fostul ministru susține: „În definitiv, ca să fim realiști, chestiunea frontierelor în Răsărit s-a acutizat din momentul în care s-a refuzat aplicarea acordurilor de la Minsk, care erau susținute de Rusia, Germania și Franța. Unii invocă și faptul că situația minorităților în urma dizolvării URSS a rămas fără reglementare convenită.”
Marga reia teza conform căreia nu poate exista suveranitatea unei țări fără a fi luată în considerarea suveranitatea vecinilor, justificând astfel, pretențiile Rusiei de a interzice Ucrainei să intre în NATO și în UE. O astfel de integrare ar pune în pericol Rusia – este unul dintre argumentele propagandei Pro Kremlin pentru începerea războiului în Ucraina.
Cei doi autori propun, spune Marga, un „cadru” care să aducă stabilitate.
Prima recomandare privind constituirea noului cadru de stabilitate: reguli mai puține, comportament mai bun în relațiile internaționale. „Desigur că, după 1991, s-a erodat ordinea existentă a lumii, ca urmare a competiției supraputerilor. „Totuși, deteriorarea ordinii bazate pe reguli nu ar trebui să ducă la conflictul marilor puteri”. Căci ele, fiecare, dau prioritate propriei securități, dar împărtășesc și alte scopuri pe arena internațională. Este însă tot mai clar că abordarea ce prevalează azi nu mai este adecvată și nu face față forțelor multiple care guvernează relațiile internaționale dintre puteri”, arată Marga.
Următoarea recomandare: „Va fi nevoie apoi de tolerarea unei mai mari diversități în abordarea lumii de către fiecare țară. „O ordine mai stabilă se poate baza pe negociere, nu pe reguli prestabilite”, citează Marga.
Apoi, „este nevoie de „transparență strategică”, spune Marga amintind de ceea ce s-a petrecut în cazul concernului Huawei: concernul a devenit o forță dominantă în lume în tehnologia G5, dar a fost bănuit că afectează securitatea națională a unor țări, încât s-au luat „măsuri excesive (hard-line)”, inclusiv limitarea acțiunii multor companii chineze, ceea ce nu a făcut decât să mărească tensiunile. „Să acționăm, nu să escaladăm”, scriu Dani Rodrik și Steve