sâmbătă, august 13

(Video) Petre M. Iancu: „Amnesty International și antisemitismul stângii”

0
519

  În timp ce Amnesty International crede că Israelul ar practica ”apartheid” în tratamentul aplicat arabilor Țării Sfinte, statul evreu acuză ONG-ul de antisemitism. Unul, evident, de stânga. De partea cui e dreptatea? 

Amnesty International a dat recent publicității un voluminos referitor la tratatmentul aplicat palestinienilor.  

Cele 300 de pagini ale documentului sunt o colecție de acuze privind acte cotate ca încălcări și ”negări ale drepturilor și libertăților populației palestiniene”, care ar crea ”un regim instituționalizat de opresiune și dominație sistematică” și ar permite, potrivit ONG-ului, să se considere că Israelul i-ar ”trata pe palestinieni ca un grup rasial inferior”.  

Raportul se înscrie într-un șir de acuze similare ale altor ONG-uri cu agende de stânga, de extremă stânga, sau anti-israeliene, precum B*Tselem sau Human Rights Watch, fiind în esență nu mai puțin unilateral.  

 

Pentru că raportul dat publicității amnesty international ”uită” să menționeze componente cheie ale unui segment atât de amplu al realității, încît nu poate fi considerat decât produs ideologic pur. Ce uită între altele să menționeze raportul? Și ce efecte va avea? 

 

Cont Facebook, Petre M. Iancu, DW

Cont Facebook, Petre M. Iancu, DW

 

Șase motive pentru care A.I greșește încă din titlul raportului său 

  1. Intitulat ”Apartheidul Israelului contra palestinienilor: un crud sistem de dominatie și crimă contra umanității ” raportul face abstracție de terorismul palestinian, care nu e calificat nicăieri, ca atare, deși e sistematic și îndreptat de multe decenii împotriva populației civile, israeliene.
  2.  a se citi cele 6 puncte aici

 

Toate acestea și altele justifică pe deplin replica autorităților israeliene, potrivit cărora ONG-ul „aplică statului evreu standarde duble şi îl demonizează, pentru a delegitima existenţa Israelului ca patrie a poporului evreu”. Iată o definiție cât se poate de justă și cuprinzătoare a antisemitismului de tip antisionist, propriu de multe decenii extremei stângi apusene, respectiv ”antisemitismului modern”, după cum i-a spus ministerul de externe israelian. La fel, ori în mod similar, văd lucrurile, în covârșitoarea lor majoritate, și SUA, și marile organizații evreiești americane, și marile ziare supraregionale germane, inclusiv presa de stânga din Republica Federală. 

 

Realitatea față cu ideologia 

Iar cei palestinieni, între care și Yasser Arafat și succesorul său, au preferat, frivol, terorismul, repetatelor oferte de pace și de transpunere a soluției celor două state, între care cele extrem de generoase față de revendicările palestiniene, mediate de fostul președinte american Bill Clinton.  

Activitatea A.I. și rapoartele acestui ONG au părut, mult timp, credibile, respectabile și utile apărării drepturilor omului. Dar aberantul și vitriolantul ei produs anti-israelian actual, reeditând ideea rezoluției de maximă rușine a ONU, revocată acum 31 de ani, care echivala, antisemit, ”sionismul cu rasismul”, decredibilizează fatal Amnesty International.  

În plus, raportul aduce încă un enorm deserviciu păcii în Orientul Mijlociu. Căci ”nu e obiectiv”, ci reprezintă activism, ”militantism politic”, după cum afirmă, textual, ziarul german Tagesspiegel. Conform cotidianului de stânga berlinez, raportul conține ”greșeli, imprecizii și exagerări grosolane”, despre ”situația complexă” a unor palestinieni, trăind în condiții regretabile, în care ar fi multe de ameliorat, dar care n-are nici în clin nici în mânecă cu apartheidul”.  

Nu altfel văd lucrurile și alte ziare germane progresiste, între care Süddeutsche Zeitung și TAZ, care deplâng lipsa diferențierilor dintr-un raport vehiculând aserțiuni precum acuza de ”regim de apartheid” pe care până și ecologist-stângistul ziar TAZ o etichetează ca ”absurdă”.  

Discursul antisemit al stângii, resorturile și țelurile lui 

 

Dar e ea absurdă? Sau urmărește vreun țel nemărturisit? De pildă, distrugerea statului evreu, cum presupune analistul britanic Richard Kemp, care a cerut autorităților de la Londra să intervină împotriva unui ONG cu un mesaj de ură, avându-și cartierul general în Regatul Unit?  

De ce s-a autodiscreditat Amnesty? Pentru că, în siajul dezinformărilor kaghebiste și securiste ale anilor 60 și 70, A. I. și-a asumat modul de a fi și de a se comporta al extremei stângi apusene. Care, (de pe poziții neomarxist-deconstructiviste) a lansat un narativ ideologic anti-apusean și antiiudeo-creștin, prea puțin congruent cu realitatea, dar apropiat de revendicările islamiste, refuzând suveranitatea nemusulmanilor în ținuturi controlate cândva, în istorie, de islam. Or, realitatea conferă succes diplomatic și o tot mai amplă legitimitate internațională, inclusiv în lumea arabă, statului evreu.  

Pentru apărarea de această realitate, de argumente și logică a delirului stângist și islamist cerând între altele boicotarea și lichidarea acestui stat, e nevoie, între nemusulmanii din vest, de zelul fanatic al unei religii surogat, seculare. Care nu se poate lipsi de un limbaj pseudoclerical, de tip ”newspeak”. Acest jargon contorsionează și falsifică, întru propagarea mimatei ”sacralități” a narativului propriu, sensul unor cuvinte cheie ca apartheid, rasism, sionism, naționalism, fascism, Holocaust, putere, opresiune, dominație, din înțelesul și conotațiile strâmbate ale cărora se extrage susținerea dogmelor ultramoraliste alimentând prejudecăți, inclusiv identitare, inclusiv antisemite. Așa s-a ajuns ca A.I. să sugereze prin raportul său că dreptul evreilor la o țară proprie în patria lor istorică ar fi, chipurile, o violare a dreptului internațional. Ceea ce, evident, nu este.  

La fel, delegitimarea, demonizarea și duplicitatea standardelor aplicate statului evreu nu sunt singurele piloane ale discursului antisemit al stângii contemporane. El mai conține și negarea sau minimalizarea caracterului antisemit și rasist al Holocaustului, întru anexarea, de către neevrei, a suferințelor evreilor torturați și asasinați de cel de-al Treilea Reich, o poziție căreia i-a dat glas, recent, actrița americană Whoopi Goldberg, când a susținut repetat (înainte de a-și regreta derapajul) că ”Holocaustul nu e despre rasism”. Iar evreii ar fi ”albi” și deci, implicit, potrivit ideologiei neomarxiste a ”teoriei critice rasiale”, ”făptași”. Or, evreii au fost exterminați de regimul hitlerist tocmai pentru că erau evrei și reprezentau, pentru naziști, ”o rasă inferioară”. 

Comentariu Lumea Libera la articolul postat pe canalulu Facebook, Petre M. Iancu

Leave a reply