sâmbătă, octombrie 24

Hrană pentru boală, hrană pentru vindecare. Atenţie la sfaturile de pe internet!

0
69

Ananas, smoothie-uri vegetale sau cafea pentru a slăbi. Ceai verde, ghimbir sau fructe de padure, Goji pentru detoxifiere. Scorțișoară, curcuma sau semințe de in pentru controlul diabetului. Internetul este plin de astfel de afirmații.

Ana Belén Ropero: „Știința trebuie să ajungă la toată lumea”

Ana Belén Ropero, profesor de nutriție și bromatologie și director al proiectului BADALI, site-ul web Nutriție, de la Universitatea Miguel Hernández, recomandă – într-un articol pentru BBCignorarea oricărei informații care indică sau sugerează că orice aliment are efecte magnifice asupra sănătății.

Care este funcția alimentelor?

Alimentele acționează ca transportoare de nutrienți. Sistemul digestiv este responsabil pentru eliberarea acestor substanțe nutritive din matricea alimentară, astfel încât intestinul să le poată absorbi.


Odată ajunși în celulele noastre, nutrienții participă la numeroase procese biologice care le permit să funcționeze corect.

Vitaminele C și E sunt antioxidanți care protejează de daunele oxidative. Fierul este esențial pentru ca hemoglobina să transporte oxigenul în sânge, vitaminele B, magneziul sau zincul ajută la reacțiile biochimice care au loc în celulele noastre. Listă poate continua.

Dacă ne concentrăm asupra popularei vitamine C, de exemplu, ca o consecință a funcțiilor sale, aceasta contribuie la funcționarea sistemului nervos, a sistemului imunitar și a metabolismului energetic.

Relația directă dintre hrană și boală

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o dietă nesănătoasă este un factor fundamental de risc pentru bolile netransmisibile (MNT), responsabile pentru 70% din decesele din lume.

Cele mai frecvente sunt: ​​bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii.

În 2017, o meta-analiză a evidenţiat că creșterea consumului de legume, fructe, nuci și pește reduce riscul de mortalitate.

O altă analiză din 2019 a concluzionat că tiparul alimentar al dietei mediteraneene poate fi recomandat pentru prevenirea diabetului de tip 2 pe termen lung. Dieta mediteraneană a arătat, de asemenea, efecte benefice în prevenirea bolilor cardiovasculare.

World Cancer Research Foundation (WCRF) a arătat în raportul său din 2018 că există dovezi semnificative care spun că alimentele care conțin fibre, cerealele integrale și produsele lactate scad riscul de cancer colorectal.

De asemenea, aportul mare de legume și fructe duce la un risc mai mic a diferitelor tipuri de cancer care afectează tractul respirator și partea superioară a sistemului digestiv.

În ceea ce privește greutatea corporală, WCRF spune că „consumul de alimente cu fibre alimentare protejează împotriva creșterii în greutate, a supraponderabilității și a obezității”.

După revizuirea dovezilor, specialiştii au ajuns la aceeași concluzie cu privire la tiparele dietetice „de tip mediteranean”.

Generalizarea este o greșeală

În plus față de dovezile deja citate, există multe lucrări publicate care studiază efectele alimentelor, extraselor sau principiilor active prezente în alimente.

Pentru a demonstra efectele benefice, o singură lucrare de cercetare nu este suficientă, dar sunt necesare mai multe dintre ele ale căror rezultate indică aceeași direcție.

Disponibilitatea gratuită a acestor lucrări pe internet poate provoca confuzie în rândul populației care le consultă. Pentru a interpreta corect rezultatele obținute în aceste studii, este necesar un anumit background de cercetare.

De exemplu, căutarea efectelor asupra sănătății ghimbirului într-o bază de date specializată (Pubmed) returnează mai mult de 800 de articole, dintre care peste 200 sunt recenzii.

Concluziile unuia dintre ele, din 2019, ne spun că sunt necesare mai multe studii pentru a determina beneficiile ghimbirului asupra senzaţiei de greaţă și vărsăturilor, sindromului metabolic și durerii.

Pentru a evalua alte beneficii ale ghimbirului, ar trebui citit restul articolelor și recenziilor. Prin urmare, este esențial să interpretăm corect rezultatele cercetării pentru a evita generalizări incorecte.

Unde ar trebui să caute informații nespecialiștii

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) evaluează efectele benefice neterapeutice ale alimentelor și Comisia Europeană le publică în registrul mențiunilor de sănătate.

La nivel informativ, paginile instituționale ale OMS, EFSA, Ministerul Sănătății, Agenția Spaniolă pentru Siguranța Alimentară și Nutriție (AESAN) sunt surse fiabile de informații.

Ceea ce este dovedit este că un model de alimentație sănătoasă este un factor important în reducerea riscului de boală. Deși aplicarea acesteia în fiecare zi necesită un efort mare, rezultatele o fac să merite.

Leave a reply