„Acest virus e regele deghizării, are o mie de feţe”. Concluziile medicilor după analiza primului val al pandemiei

Ce au în comun atacul de cord, convulsia, diareea, leziunile pulmonare sau insuficiența renală? Răspunsul constă în Covid-19, un virus care nu numai că declanșează o criză respiratorie. Medicii care s-au confruntat cu primul val al epidemiei știu deja că nu este ca gripa.

Nu numai din cauza letalității sale mai mari, ci din cauza faptului că acest virus este regele deghizării. Autoritățile medicale insistă asupra aceluiași mesaj: „Dacă aveți tuse, febră sau dificultăți de respirație, stați acasă și vedeți un medic”. Dar aceste simptome sunt doar o mică probă a modului în care se poate manifesta.

Coronavirusul folosește mucoasele – ochi, gură și nas – drept poartă de intrare în organism. Atunci când o persoană infectată expulzează picăturile de salivă, vorbind,  tusind sau strănutând, este suficient ca o persoană aflată în apropiere să le inhaleze pentru ca organismului ei să fie invadat de Covid-19, notează o amplă analiză realizată de ABC.

În mucoasă, găsește cele mai bune condiții pentru înmulțirea și supraviețuirea sa. Acolo celulele sunt bogate într-o enzimă (ACE2) care este cheia folosită pentru a intra în corp. Odată ajuns în interior, virusul deturnează aparatul celular făcând nenumărate copii ale acestuia și invadând celule noi. În prima săptămână, boala nu produce mari complicaţii şi apar simptome minore, precum și pierderea mirosului și a gustului.

Dacă apărarea naturală a organismului nu învinge virusul în această fază inițială, el coboară prin trahee pentru a ataca plămânii, unde alveolele, acei mici saci din arborele respirator, sunt de asemenea bogate în enzimă ACE2.

Atacă toate organele vitale

Leziunile pulmonare au fost primele descrise drept cele mai frecvente manifestări respiratorii.  Pe măsură ce cazurile au ajuns la spitale, specialiştii au început să se înțeleagă că daunele pot fi globale și, mai ales, diferite pentru fiecare pacient. În același mod în care unii oameni au reușit să facă față infecției fără să știe că au avut-o, alții au ajuns în terapie intensivă luptând între viață și moarte, cu manifestări foarte diferite.

Experiența acestui prim val de cazuri a arătat că plămânul nu este singurul obiectiv. Virusul are ca țintă alte organe vitale și își lasă amprenta asupra sistemelor cardiovascular, nervos, digestiv, urinar și chiar a pielii.

Jesús Porta-Etessam

„Nu am văzut niciodată ceva asemănător. În aceeași unitate de terapie intensivă ați putea găsi un pacient care suferă de o criză epileptică, un altul cu tromboembolism și un al treilea intubat pentru probleme respiratorii. De la o zi la alta, boala a evoluat și managementul a trebuit să se schimbe, deoarece a trecut de la o fază infecțioasă la una inflamatorie”, își amintește Jesús Porta-Etessam, vicepreședinte al Societății Spaniole de Neurologie (SEN), citat de aceeaşi sursă.

Pierderea gustului și a mirosului este un simptom de care trebuie avertizată populația generală, la fel ca febra sau tusea uscată, avertizează Porta-Etessam.

„Am văzut că 40 la sută dintre cei afectați cu simptome ușoare suferă asta și este posibil să se întâmple și cu cei cu manifestări mai severe, deși nu știm încă.  Cefaleea sau durerea de cap este, de asemenea, un alt simptom comun despre care nu se vorbește la fel de mult. Primele studii efectuate în China au raportat doar efecte neurologice într-un procent minim. Cu toate acestea, datele europene arată din ce în ce mai mult reacţii cum ar fi amețeli sau vertij, encefalită (inflamația creierului), paralizie facială, convulsii epileptice sau accidente vasculare cerebrale. Cheia acum este să știți dacă aceste probleme neurologice sunt cauza și efectul Covid-19 sau dacă este asociată prematur cu această infecție”, spune neurologul David García Azorín, membru al SEN.

Cardiologii, nedumeriți

José Luis Zamorano

Virusul are şi o provocare pentru medicii cardiologi. Ei văd pacienți cu simptome clare de atac de cord, care au însă coronarele curate.

Și singura explicație pe care o găsesc se numește din nou Covid-19. Infecția poate duce la pacienți tineri, sănătoși, cu miocardită care inflamează inima.

O altă explicație este că această inflamație perturbă endoteliul, stratul care aliniază interiorul vaselor de sânge, determinând detașarea plăcilor de aterom, provocând stop cardiac..

Cardiologii au devenit medici indispensabili în managementul acestor pacienți, deoarece unele dintre medicamentele utilizate pot provoca aritmii grave. La Spitalul Ramón y Cajal din Madrid, au reușit să efectueze electrocardiograme pentru cei internați de Covid-19, datorită unui mini-dispozitiv wireless pe care l-au folosut în mijlocul unei epidemii.

„Mini-electrodul este dezinfectat cu ușurință, măsurând doar cinci centimetri și este nevoie doar de pacient să pună degetele pe el pentru a obține citirea. Cu această tehnologie am evitat multe infecții în spital”, explică José Luis Zamorano, șeful serviciului de cardiologie al spitalului și părintele ideii. „Epidemia ne-a împins către sănătatea digitală și este doar începutul. Această epidemie va schimba modul de tratare a pacienților”, afirmă specialistul.

Pe lângă inimă, rinichiul este o altă victimă a coronavirusului. În timp ce jumătate din lume se plângea de lipsa aparatelor respiratorii care să salveze plămânii, mai nimeni nu vorbea de alte echipamente esențiale: mașinile de dializă, care salvează multe vieți.

Geriatrii au relatat, de asemenea, cum coronavirusul a produs simptomele gastro-intestinale, cu diaree și greață. Intestinul și ficatul au fost descoperite şi ele ca o țintă a virusului, la fel ca și pielea. Cercetările sunt în curs de desfășurare.

După furtuna primului val, acum este momentul să adunăm toate datele colectate și să ajungem la concluzii. Medicii sunt optimiști, spune José Luis Zamorano: „Mai sunt multe de știut, dar în câteva săptămâni am parcurs un drum lung. Încă nu se știe de ce tinerii fără boală anterioară sunt afectaţi și de ce cei peste 80 de ani depășesc infecția cu tratamentele actuale. Este mai bine să nu te îmbolnăvești, dar dacă o facem, cu atât mai bine cu cât emai târziu, pentru că vom ști tot mai multe. Fiecare săptămână contează”, afirmă specialistul.