9 mai – Ziua Europei 2022, celebrată în plin război în Europa

Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai, când sunt sărbătorite și Ziua Independenţei României, dar și Ziua Victoriei aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial.

Într-un comunicat transmis pe site-ul Parlamentului European, instituția precizează că prin manifestațiile organizate anul acesta, Europa rămâne unită în acțiunile sale în favoarea păcii și sprijină europenii de pretutindeni.

În 2022, Parlamentul European organizează o gamă largă de activități care au loc online și fizic în toate țările membre ale Uniunii Europene, dar și la sediile instituțiilor Uniunii din Bruxelles, Luxembourg și Strasbourg. Ediția din 2022 a Anului European al Tineretului pune în valoare tineretul european, iar vocile cetățenilor sunt amplificate de Conferința privind viitorul EUropei, în timp ce ziua de 9 mai oferă un spațiu unificator pentru oameni și idei pentru a crea un viitor mai bun pentru Europa, un viitor mai bun pentru noi toți, informează libertatea.ro.


Ziua Europei 2022 în România

În România, cu ocazia marcării Zilei Europei pe 9 mai, are loc expoziția Chipurile solidarității.

Expoziţia de fotografii ale unor fotojurnalisti (Bogdan Buda, Alex Nicodim, Sabin Cirstoveanu, Adriana Neagoe, Paul Ursachi, Ilona Andrei, Casian Mitu, Silviu Filip, George Călin, Octav Ganea) documentează solidaritatea românilor cu persoanele care au părăsit Ucraina în urma invaziei ruse, grija și căldura cu care cetăţenii ucranieni au fost primiți de români în orașele de graniță, în centrele de refugiați și în casele lor.

Campania se va desfăşura timp de o lună, iar poveştile spuse prin intermediul fotografiilor vor putea fi urmărite de publicul larg atât în diferite spaţii de tip outdoor, la metrou, Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) din Bucureşti, dar şi în mediul online.

Ce sărbătorim pe 9 mai

La 9 mai 1950, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ținut la Paris, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului și Italia s-au alăturat Franței și Germaniei și, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda.

Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută și ca Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcție europeană i s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria, în 2007, Bulgaria și România și în 2013, Croația.

Robert Schuman (1886-1963) a fost ministru de finanțe, apoi prim-ministru în 1947, ministru al afacerilor externe în perioada 1948-1952 și din nou ministru de finanțe în perioada 1955-1956. Între 1958 și 1960, a fost președinte al Parlamentului European.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Pentru România, 9 mai are şi o a treia semnificaţie, fiind ziua în care, în 1877, Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a ţării. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de către Armată, pe câmpurile de bătălie de la Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.

Leave a reply