vineri, decembrie 4

750 de miliarde de euro pentru Europa. Siegfried Mureşan: “Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”

0
508

Comisia Europeană va propune azi un plan de salvare pentru ţările afectate de pandemia COVID de 750 de miliarde de euro, anunţă EUObserver.

Dar aprobarea alocării acestei sume imense este un proces complicat din cauza diferendelor dintre ţările bogate şi cele mai sărace, ceea ce ar putea necesita chiar “summit”-uri personale în care procesul să fie deblocat rapid.


Pe acest teren al relaţiilor directe, liderii Germaniei şi ai Franţei au dat primul semn de impulsionare a negocierilor, chiar dacă suma pe care ei o susţin diferă de cea anunţată azi de Comisie.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au exprimat deja disponibilitatea de a sprijini un fond de 500 de miliarde de euro finanțat cu datorii europene, care ar fi injectat în totalitate sub formă de subvenții. Scepticii acceptă crearea fondului, dar cer să îl limiteze la doi ani și să fie canalizat sub formă de împrumuturi.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, încearcă să găsească un compromis între cele două poziții care să faciliteze aprobarea rapidă atât a planului de recuperare, cât și a cadrului financiar multianual (2021-2027) al UE, de care este legat ajutorul asupra căruia au convenit liderii Franţei şi ai Germaniei.

Grupul „ofensiv” al Comisiei, condus de francezul Thierry Breton și italianul Paolo Gentilloni, solicită o propunere echivalentă cu 10% din PIB-ul UE, adică 1.500 miliarde de euro, proiect care va ieși la lumină azi, din ședința de la Bruxelles.

Acest lucru ar permite economiei europene să ofere balansul pe care Bruxelles-ul așteaptă să-l piardă într-un an și să transmită un semnal puternic piețelor privind apărarea monedei unice.

“Pentru prima dată [nordul și sudul] avem un numitor comun despre obiectivele pe care le împărtășim pentru viitor”, a declarat marți, la o întâlnire organizată de think tank-ul FEPS, comisarul economiei, Paolo Gentiloni.

Francezul Thierry Breton și italianul Paolo Gentilloni

În absența cifrei finale, Von der Leyen are deja conturată aproape definitivă o structură a planului. Intenția sa este să propună creșterea temporară a pragului de resurse proprii ale UE din bugetul clubului (un fel de plafon de cheltuieli), care ar merge de la 1,2% la 2% din Venitul Național Brut al UE.

Marja suplimentară, de peste 100 de miliarde de milioane de euro, ar fi utilizată sub formă de garanții de stat pentru emiterea de datorii comune ale UE. Emisiunea ar putea varia de la 300 de miliarde de dolari la 500 de miliarde de dolari și ar fi amortizată pe viitoarele cadre bugetare ale UE, pe o perioadă de 20-30 de ani.

Resursele obținute astfel vor fi canalizate, cu prioritate, către statele și sectoarele cele mai afectate de pandemie. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că Spania ar putea primi între 65 de miliarde de euro și 100 de miliarde de euro, echivalent cu între 5% și 8% din PIB-ul ţării.

Planul va fi articulat în trei piloni

Noua Comisiei Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, şi-a intrat în rol

Primul pilon (80% din bani) va fi destinat recuperării economiile ţărilor UE, dar fără a pierde din vedere prudenţa macroeconomică (mărirea deficitelor). Sumele vor merge către acoperirea cheltuielilor statelor din cauza scăderii veniturilor lor bugetare urmare a crizei COVID.

Sistemului îi lipsește „dinții”, adică agresivitatea sa redusă înseamnă că majoritatea recomandărilor sunt ignorate an de an de către statele membre, potrivit unor surse comunitare.

Al doilea pilon al planului, de aproximativ 15%, va merge „la relansarea economiei”, potrivit unor surse comunitare. Este vorba despre consolidarea planului de investiții cunoscut sub numele de InvestEU. Dar include și două mari noutăți. Un element de finanțare a ajutoarelor pentru companii din sectoare a căror vulnerabilitate a fost dezvăluită în timpul pandemiei, cum ar fi asistența medicală și produsele farmaceutice. Și un instrument care să faciliteze recapitalizarea companiilor din țările care întâmpină dificultăți bugetare și nu își pot permite asta din conturile publice.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a explicat, luni, că Germania concentrează 47% din toate ajutoarele de stat aprobate de Bruxelles. Acestea sunt urmate, la mare distanță, de Italia (18%), Franța (16%), Spania (4%) și Regatul Unit (4%).

Al treilea pilon, care ar absorbi aproximativ 5% din plan, va fi utilizat pentru a consolida mecanismele de protecție civilă și de urgență deja disponibile pentru UE.

Noi impozite pentru finanţarea recuperării economice

De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.

Aprobarea de către Comisie a planului de marți marchează începutul unei dezbateri previzibil tensionate în Consiliul UE.

Președintele Consiliului, Charles Michel, a declarat marți că este încrezător că diferențele pot fi soluționate cât mai repede posibil, având în vedere urgența nevoii de recuperare. Dar este un proces complicat și care în aproape toate etapele sale necesită unanimitatea celor 27 de state UE.

În plus, extinderea plafonului de cheltuieli al bugetului UE va necesita aprobarea parlamentelor tuturor partenerilor, ceea ce poate duce la un proces de ratificare complicat, având în vedere fragmentarea în multe dintre ele. Acest lucru ar putea întârzia demararea sa, ceea ce afectează mai ales țările din sudul continentului.

Sarcina legislativă necesară pentru întregul plan este, de asemenea, considerabilă. Comisia Europeană va aproba miercuri toate proiectele care trebuie să servească drept bază, care includ 12 regulamente, modificarea altor șase regulamente, o decizie a Consiliului și a Parlamentului, modificarea acordului bugetar instituțional și, poate cel mai delicat, modificarea Deciziei Consiliului de stabilire a plafonului de cheltuieli.

Instituțiile au arătat deja în timpul crizei că procesul legislativ poate fi accelerat până la extreme fără precedent, așa cum s-a observat odată cu relaxarea normelor privind ajutoarele de stat și cu reforma regulilor fondurilor structurale, pentru a accelera plata lor. “Dacă există un acord politic, termenele și procedurile nu vor fi un obstacol”, prezice o înaltă sursă comunitară. Michel și Von der Leyen trebuie să găsească acum acel acord politic care permite sosirea primelor fonduri de recuperare în acest an.

Siegfried Mureşan: “Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”

Europarlamentarul PPE Siegfried Mureşan a publicat pe pagina sa de socializare un mesaj entuziast despre planul pregătit de Europa pentru refacerea economiilor din UE după pandemie. Redăm mai jos textul integral.

“Zi importantă pentru toți europenii: astăzi, la ora 14.30, în Parlamentul European, va fi prezentat Planul de redresare după criza generată de pandemia de COVID-19. 
Planul avea la bază un pachet de 750 de miliarde de euro prin care să alocăm țărilor membre fonduri europene suplimentare și împrumuturi în condiții avantajoase. 

Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente.  Tocmai de aceea impactul său este foarte mare. 

Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile. 
De săptămâni întregi lucrăm în Parlamentul European și cu celelalte instituții la un plan de redresare economică robust, bazat pe un fond  prin care să sprijinim toate țările membre. 
Am adoptat acum două săptămâni o rezoluție a Parlamentului European în care prezentam clar ce așteptări are Parlamentul de la acest plan de redresare economică. Astăzi, Comisia Europeană prezintă acest plan ținând cont de solicitările Parlamentului European. 
Planul propus astăzi este un prim pas. Acum va începe munca legislativă pentru a oferi cât mai repede bază legală, iar acești bani să ajungă rapid acolo unde este nevoie de ei. 
Este foarte important ca Parlamentul European, instituția democratică a Uniunii Europene, să fie implicat în tot procesul de implementare a acestui plan de redresare. Noi, europarlamentarii, cunoaștem cel mai bine situația din fiecare regiune și oraș din Europa și trebuie să fim implicați în dezvoltarea și implementarea acestui plan pentru a-l putea îmbunătăți în folosul cetățenilor, acolo unde este nevoie.”

Leave a reply