duminică, aprilie 18

10 concluzii după alegerile locale despre PNL, USRPLUS, Barna, Orban și Iohannis

1
896

Deși rezultatele nu sunt încă definitive, iar în unele locuri sunt suspiciuni de fraudă (sectorul 1), se pot trage deja câteva concluzii clare după alegerile locale din 27 septembrie.

  • ”S-a conturat o nouă realitate politică – cea în care PNL și USR devin forțele schimbării în bine, iar PSD trece în opoziție cu unul dintre cele mai slabe rezultate”. Este principala idee a acestui scrutin și îi aparține lui Klaus Iohannis. Președintele a pus punctul pe ”i”. Este al treilea rând de alegeri, din mai anul trecut, când PSD pierde categoric, iar dacă rezultatul se va repeta în decembrie, PNL și USRPLUS vor guverna împreună pentru cel puțin 4 ani.
  • PNL devine partidul numărul 1 al României în plan local, deși PSD a câștigat mai multe Consilii județene (20), dar liberalii conduc la votul politic pe țară (34%, față de 30% PSD), cel  care prefigurează rezultatele de la scrutinul parlamentar. PNL câștigă totuși județe importante, obținând un număr dublu de președinți de Consilii județene (17, față de 8, în 2016). Liberalii câștigă de asemenea cele mai multe capitale de județ (15), în comparația cu PSD (14).
  • PNL pierde, în schimb, câteva orașe importante (Timișoara, Brașov, Alba Iulia), în dauna USRPLUS. De menționat că în Alba Iulia a câștigat primăria un ”traseist” venit de la PNL, asta apropo de acuzațiile aduse liberalilor de aripa radicală a USRPLUS. E adevărat că liberalii au beneficiat de mai mulți ”traseiști”, dar când principiile contează, numărul nu mai are nicio importanță. Pentru învingerea PSD, traseismul e necesar acolo unde altfel nu se poate, iar faptul că ambele formațiuni au apelat la el e un lucru bun. Când România va fi fără PSD, atunci traseismul poate să dispară și prin lege, dacă e nevoie.
  • Președintele are marele merit de a fi menținut direcția corectă și presiunea pentru eliminarea PSD din schema puterii

    USRPLUS câștigă 4 mari orașe importante (Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Bacău), dar și multe locuri în Consilii locale mai mici și creează o breșă în administrația locală, profilându-se ca a treia forță politică. De menționat că acum 4 ani, USRPLUS nu a avut candidați, deoarece nu exista ca formațiune politică. Anul acesta e prima oară când depune liste locale și iată că reușește să aibă rezultate bune. Probabil că peste 4 ani, mai ales dacă alegerile vor avea loc în două tururi de scrutin (așa cum a insistat luni Klaus Iohannis), scorul USRPLUS va fi superior.

  • Acolo unde a existat un parteneriat ferm între PNL și USRPLUS (București, Vrancea, orașul Bacău), PSD a fost spulberat la vot. În schimb, în locurile unde orgoliile și incapacitatea de negociere și compromis au contat, PSD a ieșit victorios (Craiova, Piteși). Singurul exemplu pozitiv este Constanța, unde PNL a câștigat Primăria, deși USRPLUS a avut propriul candidat, iar candidatul PSD a ieșit pe locul 3.
  • Pro România, PMP și ALDE au obținut rezultate foarte slabe și se află în mare risc de a nu trece pragul electoral pentru viitorul Parlament. ALDE sigur nu-l va trece, dar speră să-și salveze unii oameni printr-o eventuală combinație cu partidul lui Ponta. Partidul lui Băsescu e la limită, dar așa a fost mereu și întotdeauna a trecut pragul (vezi ultimele europarlamentare)
  • Liderii USRPLUS au arătat clar loialitate față de Nicușor Dan și cauza înfrângerii PSD

    Nicușor Dan va avea pâinea și cuțitul pentru a scoate Bucureștiul din criza în care a fost adus de administrație Firea. Are Primăria mare, postul de viceprimar garantat (Vlad Voiculescu), majoritatea PNL-USRPLUS în Consiliul General.

  • Acuzațiile aduse lui Dan Barna înainte de alegeri (în special din partea PMP), cum că nu ar vrea să câștige Nicușor Dan ca nu cumva acesta să-și revendice partidul pe care l-a fondat, s-au dovedit incorecte. Barna și Cioloș au făcut o campanie de mobilizare puternică în București, până în ultimele ore ale zilei de 27 septembrie, ceea ce pare să fi fost salutar pentru învingerea Gabrielei Firea.
  • Ludovic Orban are toate șansele de a continua ca prim-ministru și din 2021 încolo, în cazul în  care previziunile unei guvernări PNL-USRPLUS-PMP vor fi confirmate de votul din decembrie. Actualul premier a gestionat o perioadă de criză pe multiple planuri, după dezastrul lăsat de PSD, și a reușit chiar să crească scorul PNL, în ciuda atacurilor mediatice organizate de PSD la televiziunile sale de casă. Practic, lui Orban și echipei sale i se pot atribui toate cele trei succese electorale de până acum: europarlamentare, prezidențiale și locale
  • Am început cu președintele, încheiem această serie de concluzii tot cu el. Deși nu el candidat acum, e foarte clar că direcția în care merge România de când Klaus Iohannis a preluat cu adevărat frîiele puterii (în special din 2019 încoace) este cea care a dus și la actualele rezultate. Și viitoarele alegeri parlamentare vor fi tot din ”filmul” regizat de Klaus Iohannis atunci când a spus că va schimba România, ”pas cu pas”. Parteneriatul său cu PNL și USRPLUS, cu justiția și puternicile ancore euroatlantice pe care le-a consolidat în primii 5 ani de mandat, măsura, echilibrul, seriozitatea ”nemțească”, respectul și lecțiile învățate au fost doar unele dintre explicațiile care au scos PSD de la butoanele puterii, iar acest plan va continua. Pas cu pas…

 

 

1 comment

Leave a reply